Simptome & Diagnostic

Profilaxia consta dintr-un set de măsuri care au ca scop prevenirea apariţiei cariei dentare şi a bolii parodontale. Mai mult, profilaxia previne şi evoluţia acestor afecţiuni odată ce ele au apărut.

Profilaxia dentară are 2 roluri:

1. Prevenirea aparitiei cariei dentare şi a bolii parodontale.
2. Prevenirea evoluţiei acestora (cariei şi bolii parodontale) şi a apariţiei complicaţiilor.

Factori de risc:

1. Factorul infecţios. Este cel mai important factor, fiind reprezentat de microbii şi bacteriile situate în placa dentară. Microbii şi bacteriile sunt principalul factor cauzator al îmbolnăvirilor dentare şi parodontale. Majoritatea specialiştilor sunt de acord că în lipsa acestuia cariile dentare şi boala parodontală nu se produc.
2. Factorul alimentar. Consumul de alimente bogate în zahăruri sau carbohidraţi conduc la apariţia cariilor. Astfel, bacteriile din cavitatea bucală transformă zahărurile în acizi printr-un proces de fermentaţie acidă. Acizii distrug treptat smalţul şi dentina cauzând apariţia cariilor dentare.
3. Factorul fundament. Fundamentul sau terenul se referă la calitatea ţesuturilor dento-parodontale, şi anume smalţul şi dentina. Cu cât smalţul şi dentina sunt mai dure, cu atat scade probabilitatea apariţiei cariilor dentare. De reţinut este faptul că există metode de profilaxie care au ca scop creşterea durităţii smalţului dentar.

Metode de tratament profilactic

Igiena orală

Igiena orală este cea mai importantă metodă de profilaxie. Placa dentară se acumulează pe suprafaţa dinţilor după fiecare masă. Dacă nu este îndepărtată prin periaj regulat, aceasta se va calcifica transformandu-se în tartru dentar.

Mai mult, dacă alimentele bogate în carbohidraţi sunt lăsate prea mult în contact cu dinţii, va creşte şi cantitatea de placă dentară.

Principalul obiectiv al igienei orale este îndepărtarea plăcii dentare de pe suprafaţa dinţilor şi prevenirea depunerii acesteia.

O igiena orală corespunzătoare presupune un periaj dentar regulat (minim 2 min de 2 ori pe zi), folosirea aţei dentare şi a apei de gură.

Controale regulate la stomatolog

Controalele regulate sunt foarte importante pentru menţinerea sănătăţii orale. Multe afecţiuni orale evoluează fără dureri mai ales în fazele initiale, astfel mulţi pacienţii nu sunt constienţi de apariţia şi evoluţia lor decât în momentul apariţiei durerii.

În timpul controlului periodic, medicul stomatolog poate depista carii incipiente de care pacientul nu este înca alertat sau poate descoperi semne iniţiale ale unei boli gingivale.

Controalele regulate ar trebui efectuate cel putin de 2 ori pe an si chiar mai des dacă situaţia clinică o cere.

Detartrajul

Detartrajul reprezintă procesul de îndepărtare a tartrului şi plăcii dentare folosind instrumente de mână sau aparate specifice de detartraj sonice sau ultrasonice.

Placa dentară este principalul factor cauzator al gingivitei şi cariei dentare, iar tartrul este o forma de placă dentară calcificată este extrem de nocivă pentru gingie şi structurile dentare.

Scopul detartrajului este de îndepărtare a tartrului şi a placii dentare asigurând astfel o sănătate orală corespunzătoare.

Periajul profesional

Periajul profesional îndepărtează placa dentară rămasă după detartraj inclusiv diversele pete sau coloraţii de pe suprafaţa dinţilor. Periajul profesional este realizat de medicul dentist cu ajutorul instrumentelor mecanice.

Pasta cu care se executa periajul profesional are un continut bogat în fluor, fiind aplicată pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul unor cupe din cauciuc ataşate la micromotor.

Periajul profesional este foarte eficient în îndepărtarea plăcii însă trebuie însoţit de o igienă orală regulată.

Sigilarea şanţurilor şi fosetelor

Aceasta metoda preintampina stagnarea microbilor si a placii dentare in santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel.

Şanţurile şi fosetele sunt un loc predilect în care placa se poate forma şi acumula deoarece sunt dificil de igienizat. Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide în interiorul şanţurilor şi fosetelor care după intărire vor bloca accesul la ele.

Sigilarea se execută pe molarii şi premolarii definitivi ai copiilor imediat după ce aceştia au erupt. Menţionăm faptul că, molarii 1 definitivi erup la 6 ani, molarii 2 definitivi erup la 12 ani, molarii 3 (sau de minte) după 18 ani iar premolarii definitivi între 10 şi 12 ani.

Şi adultii pot beneficia de sigilare dacă aceasta nu s-a realizat mai înainte. De reţinut că materialele de sigilare se uzează în câtiva ani; astfel, este nevoie de o monitorizare constantă pentru a le putea înlocui dacă este cazul.

Depistarea şi tratarea cariilor incipiente

Este o metodă eficientă de profilaxie deoarece previne evoluţia cariilor şi apariţia complicaţiilor. Cariile mici sunt mai uşor şi mai ieftin de tratat. Odată ce apar complicaţiile datorate evoluţiei cariilor, tratamentul este atât mai complicat cât şi mult mai scump.

Fluorul şi fluorizarea

Fluorul este un mineral care ajută la întărirea smalţului, pe care îl face mai rezistent la acţiunea cariilor.