Știați ca tartul dentar împreuna cu microbii care-l compun determina mobilitatea dinților, iar prin amanarea detartrajului boala parodontală avansează, iar tratamentul ei este întârziat.

Tartrul este un depozit organo-mineral de culoare galben-bruna intalnit atat la dantura permanenta cat si la cea temporara ,”de lapte”.

Tartrul se formeaza in special pe suprafata interioara a dintilor inferiori, pe suprafata exterioara a molarilor superiori, cat si pe suprafetele puntilor si protezelor dentare, a aparatelor ortodontice, precum si in zonele unde dintii nu se pot curata cu usurinta, cum ar fi in cazul dintilor incalecati, inghesuiti. In procesul de acumulare al tartrului participa mai multi factori cum ar fi modificarea cantitativa si calitativa a salivei cat si continutul de substante minerale ce provin din consumul unor anumite alimente (mazare, spanac, fasole).
Exista doua feluri de tartru: supragingival si subgingival.
Tartrul supragingival se depune de la varste tinere fiind intalnit la peste 50 % din populatia de pana la 40 ani si are initial o culoare alb-galbui, fapt ce il face mai putin observabil. In timp, acesta se coloreaza in brun-cenusiu din cauza pigmentilor alimentari proveniti in special din cafea, ceai, sucuri cu adaos de coloranti, sau tutun.
Tartrul subgingival este de culoare maroniu inchis spre negru, de consistenta crescuta, dens, foarte aderent si greu de dislocat.
Acțiunea tartrului asupra dinților
Depunerea tartrului favorizeaza bolile parodontale (afectiuni ale tesutului care mentin dintele in os), aparitia cariilor, a halenei (respiratia neplacut mirositoare), mobilitatea dintilor, ducand in final la pierderea danturii.
Cum indepartam tartrul
Indepartarea acestuia se face printr-o operatiune simpla si nedureroasa numita detartraj. Detartrajul se poate realiza cu instrumentar manual, cu aparate cu ultrasunete sau cu aer comprimat (sonic).
Tartrul subgingival se curata cu chiurete speciale, manual, numai prin dislocare, iar cel supragingival cu aparatul cu ultrasunete cat si cu instrumentarul manual.
Fiecare detartraj este urmat de sedinta de periaj profesional in care, utilizand o periuta rotativa si o pasta speciala, se elimina ultimile resturi, se lustruiesc dintii si se intarzie, astfel, viitoarele depuneri de tartru. Indepartarea tartrului nu se poate face acasa, cu obiecte ascutite, prin razuire sau aplicand diferite substante toxice! Detartrajul se efectueaza pe toti dintii, nu doar pe cei unde tartrul este vizibil, si numai de catre medicul stomatolog! Detartrajul nu trebuie amanat pe motiv ca tartrul solidarizeaza dintii. Mobilitatea dintilor este determinata de tartru impreuna cu microbii din el, iar prin amanarea detartrajului, boala parodontala avanseaza, iar tratamentul ei este intarziat. Printr-o tehnica de periaj corecta, cel putin de doua ori pe zi (dimineata si seara), folosind perii moi impreuna cu o pasta ce contine fluor, intrebuintand ata dentara si apa de clatit gura (foarte putin utilizate, din pacate, in Romania), nu numai ca ingreunam formarea tartrului si aparitia cariilor, dar prevenim si bolile parodontale (gingivita, parodontopatia). Detartrajul are efecte benefice si la nivel estetic, deoarece, prin indepartarea petelor extrinseci, ofera cavitatii bucale o senzatie de curatenie. Pentru mentinerea unei igiene bucale adecvate si prevenirea problemelor dentare ulterioare trebuie vizitat medicul stomatolog pentru control cat si pentru efectuarea unui detartraj, in mod regulat, o data la 6 luni, iar fumatorii o data la 3 luni.